România se situează în emisfera nordică a Globului, în sud-estul Europei Centrale, la contactul acesteia cu Europa Orientală şi Peninsula Balcanică şi la încrucişarea unor importante axe de circulaţie. Suprafaţa României este de 238 391 km2, reprezentând 4,8% din teritoriul Europei şi 5,4% din suprafaţa Uniunii Europene.
Frontiera de stat are o lungime totală de 3 149,9 km, vecinii României fiind Republica Moldova în nord-est, Ucraina în nord, Ungaria în nord-vest, Serbia în sud-vest şi Bulgaria în sud, la care se adaugă 193,5 km reprezentând lungimea frontierei maritime.
Relieful ţării noastre este alcătuit din munţi, dealuri şi câmpii dispuse în amfiteatru, concentric, pe o diferenţă de altitudine de 2 544 m între nivelul Mării Negre şi cel mai înalt vârf din Carpaţi, vârful Moldoveanu. Spaţiul montan, Munţii Carpaţi, reprezintă 31% din suprafaţa ţării, aceştia adeseori fiind comparaţi cu o cetate orografică având în interior Podişul Transilvaniei. În cuprinsul Carpaţilor Orientali este localizat cel mai lung lanţ vulcanic al Europei, iar Carpaţii Occidentali adăpostesc resurse importante de minereuri auro-argintifere.
Poziţia României pe Glob, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, determină existenţa în ţara noastră a unui climat temperat-continental cu influenţe oceanice în regiunile vestice şi centrale, mediteraneene în sud-vest, continental-excesive în est, scandinavo-baltice în nord-estul ţării şi pontice în sud-est.
Teritoriul României este organizat administrativ în: comune (cu satele componente), oraşe (unele declarate municipii) şi judeţe. Judeţele, în număr de 41, şi Municipiul Bucureşti reprezintă unităţile administrativ-teritoriale tradiţionale în România, reflectând condiţiile geografice, economice, social-politice şi legăturile tradiţionale şi culturale ale populaţiei. Din 1998, teritoriul naţional a fost organizat în regiuni de dezvoltare ce nu au personalitate juridică, fiind constituite pentru a asigura colectarea, elaborarea şi difuzarea datelor statistice la nivelul Uniunii Europene.
Spaţiul rural românesc se întinde pe o suprafaţă de 207 522 km2, reprezentând 87,1% din suprafaţa ţării şi concentrează 9,2 milioane de locuitori (46,0% din populaţia totală).
Potenţialul turistic al României se caracterizează printr-o mare diversitate, ca urmare a existenţei unor condiţii naturale variate, precum şi a unor resurse culturale de mare valoare. Potenţialul natural este completat de resursele turistice antropice, mai ales cultural-istorice, precum existenţa unor situri arheologice, vestigii de cetăţi dacice, romane şi medievale, biserici şi mănăstiri, edificii arhitectonice (palate şi castele), muzee, bogăţia şi diversitatea remarcabilă a tradiţiilor etno-folclorice şi arhitectura populară. Fluxurile turistice sunt în creştere, ajungând în 2014 la peste 8,46 milioane de turişti, din care 22,6% au fost turişti străini.
În octombrie 1993, România a fost primită, ca membru cu drepturi depline, în Consiliul Europei, iar la începutul anului 1994 a încheiat, cu Pactul Atlanticului de Nord, parteneriatul pentru pace; în anul 2002, a obţinut statutul de invitat, iar în anul 2004 a intrat oficial în NATO. La începutul anului 2007, România a fost primită în Uniunea Europeană ca membru cu drepturi şi obligaţii depline al acestei organizaţii.